Despre lucrurile cu adevarat importante

Ne lasam uneori prada indiferentei si incapacitatii de a trai clipa de acum, prezentul, si ne transformam fara sa ne dam seama in roboti rutinati, statui de lut, corpuri goale, seci, ca si cum sentimentele ar fi doar simple cuvinte.

Sunt zile cand privim un lucru marunt ca pe o mare greutate. Nimicul capata importanta si zambetul sau imbratisarea pe care le primesti in dar devin declaratii de razboi. Sunt o mare experta, o adevarata profesionista in a refuza zambete si imbratisari. Pe care, de altfel, mi le doresc alteori.

Sa  fie de vina oare faptul ca m- am identificat ani in sir cu suferinta iar un zambet ma supune riscului de a iesi din aceasta stare de confort? Nu stiu, deocamdata. Va trebui sa aflu, sa ma intreb multe lucruri.

Poate ca trebuie sa ma supun unor chinuri groaznice: bucurii marunte, glume nereusite, vuietul marii, lenevitul pe iarba, holbatul la cer, calatoria spre un sat din fundul muntilor, mirosul unui copac inflorit, adunatul scoicilor de pe plaja,  o melodie veche, hoinareala prin oras, o prietenie adevarata, imbratisarea unui copil,  cumplitul chin de iubi sau de a ma lasa iubita. Toate astea, chinuri nemaintalnite, poate ma vor face sa aleg ce vreau cu adevarat.

Apoi, cand voi fi terminat, voi avea suficienta experienta sa iau o decizie asupra felului in care vreau sa o traiesc sau sa o visez. Pe ea, pe viata.Image

Advertisements

Posted on January 9, 2014, in My thoughts. Bookmark the permalink. Leave a comment.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: